Imnul Romaniei, NECUNOSCUT.

 sursa
Cluj


Scandalul imnului intonat de Marcel Pavel la inaugurarea National Arena a fost unul care a cuprins întreaga Românie. Nerostirea versului “triumfător în lupte, un nume de Traian”, a fost explicată de cântăreţ în primă etapă drept o încercare de a evita orice interpretăre politică. Majoritatea polemicilor din spaţiul public nu i-au luat apărarea lui Marcel Pavel, care apoi şi-a explicat incompetenţa nerespectării imnului prin faptul că “ar fi crezut el” că publicul ar fi cunoscut mai bine anumite versuri. Cântăreţul, alături de Federaţia Română de Fotbal (FRF), organizatorul evenimentului de inaugurare a National Arena, au primit o amendă de 5.000 de lei.
Raportarea la zeul Cristian Teodor Popescu este unicul gând pe care îl are în minte primarul municipiului Huedin, Mircea Moroşan, care nu prea cunoaşte cine a scris imnul.
„Pai acum mă luaţi aşa. Nu vă pot răspunde. Teoretic l-am cântat de câteva ori. Sincer vreo 8 ( n.r. strofe are în componenţă imnul naţional, când de fapt are 11). Păi teoretic ar trebui sa se cânte cel puţin 2 de obicei (n.r. de obicei se cântă patru în variantele oficiale). Lăsaţi-mă, domnule, cu chestiile astea. Ar fi culmea. Daca mă luaţi cu infrastructură cu apă şi canal discutăm, dar aşa nu pot discuta că sunt într-o discuţie privată acum. Ce presă de scandal faceţi? Numai presă de scandal în ziua de astăzi se face. Nu ştiţi că CTP a zis că este prea greu imnul şi că ar trebui schimbat? Când o să ajungeţi ca şi CTP mai vorbim”, a declarat Mircea Moroşan, primarul municipiului Huedin.
O strofă în plus de la Gurzău
 „Andrei Mureşanu. Ei, acum. Şi anul şi data şi luna. Aaa..nu vă supăraţi. Dacă aveţi să îmi puneţi întrebări aş vrea să mi le puneţi în scris. Genul ştii şi câştigi. Mai puteţi să mă întrebaţi şi câte strofe şi câte pot să vă spun este că nu s-a respectat linia melodică. Că s-a repetat de două ori o strofă, lucru care m-a dezamăgit. Imnul naţional nu îl poate intona mai pur şi mai corect decât un ardelean. Un ardelean poate cânta cu cel mai mult suflet imnul.  Câte strofe? Din ce îmi aduc eu aminte sunt 12. Nu sunt sută la sută”, a declarat Adrian Gurzău.

 „Cine a scris? Andrei Mureşanu. Muzica se spune că Anton Pann, nu este sigură treaba. Aici s-ar putea să mă fi prins. Şase sau şapte. Foarte bine că l-au modificat. Pentru că 99 la sută din populaţie nu ştie . Făcea o confuzie între Traian Băsescu. Are dreptate EBA. Îi dau dreptate lui EBA, dar dau dreptate şi organizatorilor că au scos versul pentru că cu siguranţă erau cu huiuduieli. Ceea ce nu avea rost”,consideră deputatul liberal Horea Uioreanu.

„Pauză. Lăsaţi-mă să mă gândesc 5 minute. Nu Aron Pumnul, staţi să mă gândesc un pic. Stai, stai stai. Nu îmi vine acum în minte. Nu ştiu . S-a respectat chestiunea asta. Ce a fost pe stadion a fost şi sancţionat şi se face mult caz pe cazul acesta. Vreau să cred că nu se va mai întâmpla. Mi s-a părut cât se pare de anormal”, susţine Daniel Buda.
Polemici prea profunde pentru Lăpuşan
Suntem curioşi cum va reuşi vreodată stângă să conteze în politica de pe Someş atât timp cât liderii formaţiunii social-democrate cred că ei dictează întrebările şi se dau mari cunoscători ai imnului fără să ştie câte strofe are imnul.
„Andrei Mureşanu. Anton Pann. (n.r. răspunzând la întrebările legate de cine a scris versurile şi muzica la imnul naţional). Eu cunosc foarte bine imnul României. Nu intru în discuţii din astea care nu îşi au rostul. Ştiu câte strofe are, dar nu intru în astfel de polemici pentru că după aia mă întrebaţi şi câte liniuţe are”, a decarat Remus Lăpuşan, liderul organizaţiei judeţene a PSD Cluj.



 „(Râde). De asta m-aţi sunat? Sănătate. La revedere”, ne-a închis rapid Mircea Ilea, şeful Gărzii Financiare din Cluj.
 „Andrei Mureşanu din câte ştiu eu. Aaa… cred că este autor necunoscut. Ori Anton. Dar nu. Bănuiesc că Anton Pann. Stai să mă gândesc. Cred că are vreo 10, 11 sau 12 strofe”, a declarat Mircea Jorj, preşedintele PSD Cluj-Napoca.

Deputatul PDL Petru Călian a reuşit să îi ia apărarea şefului său direct Traian Băsescu, dar nu a reuşit să spună cine a scris muzica pentru imn. Iubirea faţă de şef pare a fi mult mai mare decât de propriile valori ale României.
„În primul rand s-a încălcat o lege în vigoare legea 15 din 1994 care prevede clar ce variantă se poate cânta. Dacă mergem pe varianta scurtă şi atunci vorbim 1,4,11 (n.r. a uitat de 2), sunt prevăzute sancţiuni. Este contravenţie şi sunt prevăzute cu sancţiuni. Ori, cred că s-a ajuns mult prea departe cu politica în România, astfel încât să nu se cânte o strofă din imnul naţional că foloseşte numele de Traian. Este sub orice cotă. Acum degeaba mă întrebaţi pentru că nu vă răspund (n.r. cine a scris muzica). Andrei Mureşanu”, susţine Petru Călian.


„A fost greşeală. Omul a avut emoţii şi s-a pierdut. El nu a cântat cântece aşa de lungi. Eu nu ştiu câte strofe. Dar are peste 10-11. Cântecele astea uşoare are două strofe şi trei refrene. Andrei Mureşanu(n.r. întrebat fiind cine este autorul imnului). Ciprian Porumbescu. Se poate (n.r. după ce i-am zis că autorul muzicii este Anton Pann şi nu Ciprian Porumbescu)”, a declarat Ovidiu Drăgan, primarul municipiului Gherla.



 „Părerea mea este că a făcut o greşeală (n.r. Marcel Pavel) că nu trebuie să se facă o astfel de greşeală la un astfel de eveniment. Eu am citit mai ales prin presa scrisă ce s-a întâmplat, dar îmi pare rău că s-a politizat un imn naţional. Nu comentez (n.r. cine a scris imnul României şi muzica acestuia). Nu ştiu câte strofe are exact, dar le ştiu pe toate şi ştiu şi conţinutul”, comentează Laszlo Attila, viceprimarul UDMR a Clujului.

„În mod normal ar fi trebuit să fie imnul real. Numai nu ştiu ce s-a întâmplat de a repetat din nou strofele fără să ţină cont de varianta oficială. Nu pot să îmi dau seama. Chiar dacă ei spun că spectatorii au vrut altceva. Părerea mea e că nu trebuia să procedeze aşa. Andrei Mureşanu. Muzica nu mai ştiu. Nu îmi amintesc. Vreo 13. Primele două”, consideră deputatul independent Mircia Giurgiu. A sunat înapoi şi a zis: „Nu cumva îi Anton Pann?”


Preşedintele Academiei Române consideră că imnul este unul învechit şi ar trebui schimbat.
„Eu cred că a şi fost taxat pe această întâmplare şi amendat cântăreţul şi am impresia că şi Federaţia Română de Fotbal a fost sancţionată. Legea este clară în această privinţă şi chiar dacă nu este o formulare legală imnul naţional nu poate fi cântat sau modificat la discreţia oricui. Probabil ar trebui reanalizat imnul pentru că nu mai este de actualitate după 100 de ani. Oameni mai pricepuţi ar trebui întâi să analizeze şi apoi să se exprime. Muzica este buna. Nu le-am numărat niciodată (n.r. strofele). Andrei Mureşanu textul. Muzica din câte îmi amintesc Anton Pann”, a declarat pentru Gazeta de Cluj preşedintele Academiei Române, clujeanul Ionel Haiduc.



Senatorul Marius Nicioară merge pe principiul „dacă cineva încalcă legea, toată lumea să o facă” aşa că dacă Primăria Clujului încalcă legea, toată lumea are voie să facă acest lucru.
„Ştiu că primăria Clujului are o variantă care nu este legală (n.r. de cântare a imnului) aşa încât nu consider… Aşa cum primăria Clujului îşi permite, cred că îi acelaşi lucru. Imnul României l-a scris nu Vasile Alecsandri, dar ăsta l-a scris Andrei Mureşanu. Muzica ştiam. Îii…. Ai, uite că ştiam. Staţi că mi-e pe limbă. Îiiiii... (după 1 minut) Anton Pann parcă. Toată lumea credea că a scris muzica Ciprian Porumbescu sau George Enescu. Partea lungă are 12 strofe (n.r. 11 strofe)”, consideră senatorul liberal Marius Nicoară.


Oficialii PSD Cluj îi cer prefectului Clujului să aplice legea privind intonarea imnului naţional şi la Cluj.

    Social-democraţii îi cer prefectului Florin Stamatian ca, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu, să aplice legea cu aceeaşi măsură cu care „un coleg al domniei sale de la Bucureşti a aplicat-o zilele trecute pentru intonarea incorentă a Imnului de Stat.”
    „La Cluj, PDL în frunte cu primarul Sorin Apostu, nu respectă Imnul de Stat pentru că la şedinţele de Consiliu Local se intonează doar până la versul „un nume de Traian”. Ştim că directivele clare de la dna ministru Elena Udrea au fost că „noi suntem urmaşii lui Traian. Ai lui Traian Băsescu” dar îi reamintim dlui Apostu că România nu este o dictatură şi legile trebuie respectate şi nu sunt interpretabile. Sorin Apostu politizează imnul pentru a face pe plac consilierilor locali ai puterii care oricum nu trebuie să se concentreze prea tare la şedinţe pentru că ştiu exact la fiecare punct cum trebuie să voteze” a declarat Remus Lăpuşan, preşedinte PSD Cluj.
    „Îi cerem prefectului Florin Stamatian să îl sancţioneze pe Sorin Apostu care permite intonarea imnului naţional într-o altă formă decât cea conformă reglementărilor legale în vigoare. Potrivit Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române", iar conform anexelor strofele care trebuie intonate sunt 1, 2, 4 şi 11.
Hotărârea de Guvern 1157/2001 prevede că intonarea imnului naţional cu alt text şi cu altă partitură decât cele stabilite de lege constituie contravenţie, sancţionându-se cu amendă de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. Aceeaşi HG prevede că, atât constatarea contravenţiei, cât şi aplicarea amenzii se fac "de către persoane împuternicite de ministrul Administraţiei Publice, de către prefect sau de împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, primarului, preşedintelui Consiliului Judeţean, precum şi persoanei fizice sau juridice vinovate de săvârşirea contravenţiei".
Cifră: 5.000 de lei este amenda pe care a primit-o atât Marcel Pavel, cât şi FRF pentru intonarea greşită a imnului României

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu cruce-n frunte! Căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!












 sursa
Ialomita

Reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene nu ratează nici o tăiere de panglică, nici o sărbătoare naţională, nici o chermeză, fie ea mai mică sau mai mare, fără a-şi duce, plini de afect, mâna la inimă ascultând intonarea imnului naţional. Din acest motiv, şi pentru că zile la rând media naţională a abordat subiectul imnului, am vrut să vedem cât ştiu politicienii locali despre însemnele naţionale, dacă ştiu să ne spună care sunt strofele oficiale din „Deşteaptă-te române”, dacă ştiu ce reprezintă stema României, când au fost adoptate oficial atât imnul, cât şi stema şi apoi dacă pot spune ordinea în care sunt aşezate cele trei culori, pe steag, începând de la lance.
Ceea ce ar fi trebuit să fie un simplu chestionar la telefon s-a transformat într-un amalgam de răspunsuri, fără legătură cu subiectul, cu o singură excepţie, cea a prefectului Teculescu.
Răspunsuri ocolite, amânate, telefoane închise.
Vă lăsăm să vă delectaţi împreună cu noi, iar pe politicieni îi invităm, pentru că tot a început şcoala, să meargă în clasa întâi, ca să înveţe acolo imnul şi puţină istorie.

Silvian Vasile Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean:
„Vă pot spune, dar nu în timpul programului…”

Reporter: Bună dimineaţa…
Ciupercă: Bună dimineaţa, spuneţi repede, vă rog…
Rep.: De la „Curierul Ialomiţean” sunt, facem un sondaj printre autorităţile locale şi am vrea să ştim dacă ne puteţi spune care sunt strofele oficiale ale imnului naţional?
Ciupercă: (ezită) … Nu… Nu aşa ceva… Vă pot spune, dar nu în timpul programului… Acum suntem în timpul programului, vă spun după program… Mulţumesc frumos…
Rep.: Spuneţi-ne în timpul programului…
Ciupercă: Nu facem chestionare când oamenii muncesc… Mulţumesc.
Închide.
Pe site-ul Consiliului Judeţean, dar şi pe uşa de la intrare stă scris mare: audienţe Silvian Ciupercă, luni, ora 11.
Dacă domnul Ciupercă este atât de ocupat încât nu ne poate răspunde prin telefon la o întrebare aparent banală, luni dimineaţă, la ora 8.50, am mers să mă înscriu în audienţă. La intrare, două cerbere de la Relaţii cu Publicul, îmi spun:
-La ora 11 nu ştim dacă domnul Ciupercă are audienţe, noi nu-i ştim programul… Dar pentru ce problemă aţi venit? De unde sunteţi? Puteţi să aşteptaţi… Domnul Ciupercă are o întâlnire acum şi după ce se termină puteţi intra, înainte de 11…
Rep.:  Eu vreau să mă înscriu acum şi să intru la 11, când e programul de audienţe…
-(sună pe secretara domnului Ciupercă) Cum vă numiţi?… Da, deci aşteptaţi să vedem ce hotărăsc… Aşteptaţi aici.
Dacă mai trebuia demonstrat, în ultimele 6 luni, conform site-ului CJI, numai 11 persoane au fost primite în audienţă de cei patru mai mari ai Consiliului Judeţean ( un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi un secretar general), asta însemnând o medie de nici trei cetăţeni pentru fiecare, în şase luni.
Contactat telefonic, directorul Ilie Cioacă şi-a cerut scuze în numele subalternelor sale, recunoscând astfel că acestea au abordat greşit situaţia.
Dacă va urma sau nu o schimbare de atitudine rămâne să constatăm şi noi. Cândva.


Ştefan Muşoiu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Ialomiţa:
„Nu am timp de astfel de întrebări…”

Muşoiu: Alo…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” vă sun, facem un sondaj printre reprezentanţii autorităţilor locale şi am vrea să vă întrebăm dacă ştiţi care sunt strofele oficiale ale imnului naţional?
Muşoiu: Domnişoară, nu am timp de astfel de întrebări…
Rep.: Vi se pare un subiect neimportant?
Muşoiu: Ăăăă… De la ce ziar ziceaţi că sunteţi?
Rep.: De la „Curierul Ialomiţean”, chiar dacă e mai puţin relevant pentru întrebare.
Muşoiu: Vă aud foarte rău, sunaţi-mă de pe alt telefon…
Închide.

Ioan Martin, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Ialomiţa:
„Sunt în concediu, le ştiu, dar nu…”

Martin: Alo…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” vă sun, facem un sondaj printre reprezentanţii autorităţilor locale…, mă auziţi?
Martin: Vă ascult…
Rep.: Şi aş vrea să vă întreb dacă ştiţi care sunt strofele oficiale ale imnului naţional şi dacă ne puteţi spune a doua strofă, de exemplu…
Martin: Sunt în concediu, le ştiu, dar nu…
Rep.: Vă ajutăm noi. „Acum ori niciodată…” O puteţi continua?
Martin: … E ostentativ pusă întrebarea. Mulţumesc.
Închide.

Mădălin Teculescu, prefectul judeţului Ialomiţa:
„Imnul a fost cântat pe străzi, în ’89”

Teculescu: Alo, da…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” vă sun, facem un sondaj printre reprezentanţii autorităţilor locale şi am dori să ştim de la dumneavoastră care sunt strofele oficiale ale imnului naţional?
Teculescu: Strofele 1, 2, 4 şi 11.
Rep.: Ne puteţi recita strofa a doua, dar fără să vă uitaţi pe net…
Teculescu: (Râde) Nu, fără net…
„Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!”
Rep.: Ce reprezintă stema României?
Teculescu: Cele cinci regiuni istorice, un vultur sau acvilă în care sunt inserate capul de bour, ca simbol al Moldovei, un leu, stema Transilvaniei cu turnuri de cetate, stema Dobrogei, cu doi delfini…
Rep.: Ştiţi şi când au fost adoptate imnul şi stema?
Teculescu: Imnul a fost cântat pe străzi în timpul Revoluţiei din ’89, iar stema… Stema nu mai reţin, dar cred că tot în acea perioadă…
Rep.: Şi o ultimă întrebare, dacă ştiţi cum sunt dispuse culorile, pe steag, începând de la lance?
Teculescu: Albastru, galben, roşu…

Valentin Băcanu, viceprimar Slobozia:
„Sunaţi-mă mai târziu”

Băcanu: Alo…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” vă sun, facem un sondaj printre autorităţile locale şi aş vrea să vă întreb care sunt strofele imnului naţional şi dacă ne puteţi recita strofa a doua, de exemplu…
Băcanu: A, nu…, deci vă pot spune, dar nu acuma, că sunt ocupat… Sunaţi-mă mai târziu, da… O zi bună!
Închide.
Revenim peste câteva ore.
Rep.: Bună ziua, domnule Băcanu…
Băcanu: Ia spuneţi…
Rep.: Vorbeam despre imnul naţional şi mi-aţi spus să vă sun mai târziu… Vă întrebam de dimineaţă, dacă ne puteţi spune a doua strofă din imnul naţional…
Băcanu: Da…
Rep.: Spuneţi-ne-o…
Băcanu: „Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!”
Rep.: Puteţi să-mi spuneţi şi ce reprezintă stema României?
Băcanu: Stema României? Un vultur, o acvilă…
Rep.: Puteţi să-mi spuneţi când au fost adoptate oficial atât imnul, cât şi stema?
Băcanu: Nu ştiu să vă spun lucrul ăsta…
Rep.: Dar cum sunt dispuse de la lance culorile pe steag, ştiţi?
Băcanu: Roşu, galben şi albastru…

Gabi Ionaşcu, primarul Sloboziei:
„La revedere…”

Ionaşcu: Alo, da…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” sunt. Mădălina Furiş mă cheamă… Facem un sondaj printre autorităţile locale şi am vrea să vă întrebăm dacă ştiţi care sunt strofele oficiale ale imnului naţional şi dacă ne puteţi recita strofa a doua, de exemplu. Vă ajut eu: „Acum ori niciodată…”
Ionaşcu: (după ce ascultă toată întrebarea) Domnişoară, n-am o relaţie prea bună cu „Curierul Naţional”…
Rep.: Da, dar e irelevant…
Ionaşcu: Bine, la revedere…
Închide, supărat pe „Curierul Naţional”. Domnule primar, noi suntem de la „Curierul Ialomiţean”, poate ne răspundeţi altă dată.

Alexandru Stoica, viceprimarul Sloboziei:
„??????”

Stoica: Mda…
Reporter: Bună dimineaţa, de la „Curierul Ialomiţean” sunt. Mădălina Furiş mă cheamă…
Stoica: Aşa…
Rep.: Facem un sondaj despre…
Închide.
Domnule Stoica, era despre imn întrebarea.


Casetă:
• Imnul de stat al României, „Deşteaptă-te, române”, ale cărur versuri au fost scrise de Andrei Mureşanu, a fost adoptat oficial în ianuarie 1990, după ce a fost cântat pe străzi în timpul Revoluţiei din 1989. Alcătuit din 11 strofe, la ocaziile festive sunt interpretate strofele 1, 2, 4 şi 11:

Strofa 1:
„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!”
Strofa 2:
„Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!”
Strofa 4:
„Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
<<Viaţă-n libertate ori moarte!>> strigă toţi.”
Strofa 11:
„Preoţi cu cruce-n frunte! Căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!”

Basescu