La liceu, există o listă de autori canonici, cea pentru examenul de bacalaureat incluzîndu-i pe: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.
în şcoală se studiază, firesc, literatura,,mare“, dar nu este interzis studiul literaturii „mici“, chiar şi a cărţii „de consum“, în măsura în care se ating finalităţile stipulate în palierul valorilor şi al atitudinilor.
În mod real, foarte puţini profesori abordează cartea „de consum“, subsumată literaturii „mici“. În primul rînd, pentru că nu corespunde criteriului valorico-estetic, pe care programa şcolară îl promovează. În al doilea rînd, pentru că există presiunea evaluărilor naţionale, evaluări care, după cum s-a văzut, privesc exclusiv literatura „mare“. Apoi, autorii de manuale nu optează nici ei pentru astfel de texte ceea ce impune un efort suplimentar din partea profesorului, care trebuie să multiplice textele şi să creeze un set de exerciţii adecvate.
Tot în mod real, însă, elevii citesc şi/mai ales carte de consum. Ce citesc elevii? Literatură „clasică“ (universală, aproape exclusiv, excepţiile fiind Caragiale şi alţi cîţiva autori „de manual“): Cărţile junglei, Singur pe lume, 20.000 de leghe sub mări, Ocolul lumii în 80 de zile, etc.; cărţi din biblioteca părinţilor: Un sărut la Roma(Barbara Cartland), Procesul (Kafka), etc., dar şi:Amurg, De la A la WITCH, Glamour – Cartea fetelor, Jurnalele Vampirilor, Micul vampir, Domnia Haosului, Urzeala tronurilor, Zodiac Girls, Prinţese date uitării şi regăsite, Cronicile Spiderwick, O tabără de coşmar, Instrumente mortale, Cercul secret, Tara Duncan, X-men, Cartea secretelor, etc. Cîteva observaţii: bibliotecile personale sînt fie foarte sărace, fie lipsesc cu desăvîrşire, iar înscrierea la o bibliotecă, alta decît cea din şcoală, este o iniţiativă exotică; preţul cărţilor este o problemă,si totusi citesc.Elevii citesc carte de consum poate şi pentru că la şcoală ea este, de foarte multe ori, anatemizată, drept urmare, ce este interzis devine atrăgător. Frecvent, mai ales la liceu, ei resping literatura „mare“, o simt neadecvată lumii în care trăiesc.
Există un timp pentru Eminescu, Shakespeare, etc. aşa cum există un timp pentru Stephanie Meyer, Rachel Caine , Ann Rice ,etc.
Un comentariu:
De acord. Și atâta timp cât încă se citește, este bine.
Dar totuși, "Există un timp pentru Eminescu, Shakespeare ...." - eu încă mai sper că asta înseamnă că există o oră dedicată și acestor autori - sincer, nu citesc Eminescu cu fascinație, intensiv, dar cu un pic de nostalgie poate. Pe Shakespeare era cât pe ce să-l strice pentru mine un profesor, dar am rezistat ... I love Shakespeare și S. Meyer, Clive Cussler, James Clavell, Stephen King, Nora Roberts etc. Diferenta intre prima categorie de autori și ultima este pentru mine că Shakespeare nu mai scrie și am cam citit ce a scris (nu tot, dar ce mi-a placut ...). La cei contemporani, există mereu ceva nou, un volum urmator din serie etc.
Trimiteți un comentariu